Oare natura calmează creierul și vindecă organismul?

În cea mai mare parte, creierul nostru nu a evoluat în mediul urban. Cu toate acestea, în câteva decenii, aproape 70% din populația lumii va locui în orașe. În ciuda prosperității pe care o asociem cu orașele, urbanizarea reprezintă o problemă majoră de sănătate. Ritmul rapid al vieții urbane este o sursă de stres. Vedem consecințele asupra creierului și comportamentului persoanelor care au crescut într-un oraș sau care locuiesc într-unul.

Partea pozitivă este că locuitorii orașelor sunt, în medie, mai bogați și se bucură de servicii de sănătate, nutriție și igienă mai bune. Pe de altă parte, aceștia sunt mai vulnerabili la bolile cronice și se confruntă cu un mediu social mai stresant și mai solicitant și cu inegalități mai mari. De fapt, locuitorii din mediul urban au cu 21 % mai multe șanse de a suferi de tulburări de anxietate. În cazul tulburărilor de dispoziție, acest risc crește la 39%.

Un studiu publicat în revista Nature face legătura între traiul în mediul urban și sensibilitatea la stresul social. Scanările RMN arată că o expunere mai mare la mediul urban poate duce la creșterea activității în amigdala cerebelului, o parte a creierului legată de emoții precum frica și de producerea de hormoni legați de stres. Potrivit studiului, amigdala cerebeloasă "joacă un rol important în tulburările de anxietate, în depresie și în alte comportamente mai răspândite în orașe, inclusiv în violență".

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele care au locuit în zone urbane în primii 15 ani de viață au avut o activitate crescută în zona creierului care ajută la reglarea amigdalei cerebrale. Prin urmare, dacă ați crescut într-un oraș, este posibil să fiți mai vulnerabil la stres decât persoanele care s-au mutat acolo mai târziu.

Autorul și profesorul David Gessner spune că ne transformăm în animale "foarte tensionate". Este ca și cum un ceas deșteptător se declanșează în creierul nostru la fiecare 30 de secunde, subminându-ne capacitatea de concentrare pentru perioade lungi de timp. Odată cu viața urbană apare nevoia constantă de a filtra informațiile, de a evita distragerile și de a lua decizii. Oferim creierului nostru puțin timp pentru a se recupera.

Cum putem încetini ritmul? Se pare că soluția se află în natură. Psihologul cognitiv David Strayer presupune că "a fi în natură permite cortexului nostru prefrontal, centrul de control al creierului nostru, să încetinească și să se odihnească, ca un mușchi suprasolicitat".

Studiile au arătat că și scurte interacțiuni cu natura pot calma creierul. Gregory Bratman de la Universitatea Stanford a realizat un experiment în care participanții au făcut o plimbare de 50 de minute într-un mediu natural sau urban. Persoanele care au făcut o plimbare în natură au înregistrat o scădere a anxietății, a ruminației și a emoțiilor negative, precum și o creștere a capacității de memorare. Într-adevăr, echipa lui Bratman a constatat că plimbarea în natură a contribuit la o scădere a ruminației, obiceiul nesănătos, dar comun, de a relua cauzele și consecințele experiențelor negative. Studiul lor a arătat, de asemenea, că activitatea nervoasă din zona creierului asociată cu riscul de boli mintale a scăzut la participanții care s-au plimbat în natură, spre deosebire de cei care s-au plimbat în zonele urbane.

Cercetătorii coreeni au studiat diferențele dintre activitatea cerebrală a voluntarilor care au privit doar peisaje urbane și a celor care au privit doar peisaje naturale. Scanările RMN ale celor cărora le-au fost prezentate imagini urbane au arătat o creștere a fluxului sanguin în zona amigdalei cerebeloase. În schimb, cei care au fost expuși la scene naturale au prezentat o activitate crescută în zonele creierului asociate cu empatia și altruismul.

Cercetătorii din Japonia au descoperit că persoanele care fac shinrin-yoku, sau "baie în pădure", inhalează "bacterii benefice, uleiuri esențiale din plante și ioni încărcați negativ", care interacționează cu bacteriile intestinale pentru a stimula sistemul imunitar al organismului și pentru a îmbunătăți sănătatea fizică și mentală.

Petrecerea regulată de timp în natură nu este un panaceu pentru sănătatea mintală, dar este o parte esențială a sănătății psihologice și a rezilienței. Natura ne ajută să facem față dificultăților vieții și să ne recuperăm. Chiar și locuitorii orașelor se pot impregna cu ușurință de natură - într-o grădină locală, într-un parc sau pe un traseu - pentru a oferi o pauză creierelor lor suprasolicitate.